duminică, 28 aprilie 2013

O mama, dulce mama, din negura de vremi ...


"Tesla, portet intre masti" - Vladimir Pistalo


A treia carte in seria "ANTICIPATIA" este romanul "Tesla, portret intre masti" de Vladimir Pistalo

Lupul de stepa

Ca nu cumva sa uit sa-l amintesc, voi spune de la inceput ca ma refer la romanul "Lupul de stepa" de Hesse, dar pe caile mele inguste, trecand prin postarea Dianei Alzner, care poarta titlul acestui roman. O cunosteam putin sau poate deloc, pe de-acum , indragita scriitoare, si cateva dintre postarile de pe blogurile sale mi-au retinut atentia asupra scrierilor ei. "La mijlocul vietii, m-am trezit intr-o padure intunecata", citez din amintirea mea ciuruita de uitare, dintr-o postare de neuitat a Dianei. Sau postarea despre profesorul din facultate, care le-a impus ca lectura obligatorie "Zgomotul si furia" de Faulkner, in original, desi este o lectura grea si in traducere. Mie Faulkner, chiar imi place, si dorind sa ma evidentiez, am pus un comentariu amintind despre "poarta ingusta", ba chiar o luasem pre latineste, desi stiu doar citate razlete din "limba moarta" : "Ad augusta per angusta". Diana mi-a raspuns ironic, spunand ca prefera poarta de gabarit obisnuit. Acum, comentariile mele de pe toate blogurile, inclusiv de pe cele personale, sunt excluse, zacand pe funduri de mari, alaturi de insule prabusite in adanc, asa ca ramane din ele doar ceea ce nu a sters uitarea.
*
Dupa cum am spus in postarea anterioara, suntem in lectura "comuna" cu Diana, din Luca. Asa mi-a venit in minte "poarta ingusta", citind Evanghelia dupa Luca, capitolul 13 : Cineva l-a intrebat pe Iisus "Doamne, putini sunt oare cei ce se mantuiesc?" , iar Domnul Iisus i-a raspuns " Siliti-va sa intrati prin POARTA CEA STRAMTA, caci multi, zic voua, vor cauta sa intre si nu vor putea".
*
Iata cum, facem noduri si semne prin neinsemnata istorie a prieteniei noastre insemnate. Revin la lup, e ceva tare de tot in postarea de-atunci a Dianei. Ceva ce rezoneaza cu un citat din scriitoarea Elizabeth Tritthaller : " Este in tine ceva, ce trezeste in mine un ecou caruia nu-i pot rezista".
"Recitesc LUPUL DE STEPA - scria Diana - dornica sa inteleg ceea ce cu ani in urma nu puteam, adevarul afirmatiei ca in unii oameni salasluieste un lup. Am gasit un astfel de exemplar si nebunie! M-am recunoscut in el. Iar el s-a recunoscut in mine. Ne eram unul altuia oglinda, "in interiorul lui era ceva ce-mi raspundea si ma intelegea".  El "m-a placut pentru ca i-am invins singuratatea, l-am prins cand se afla in pragul iadului si l-am trezit din nou." Mai apoi, am ajuns insa la concluzia ca  are nevoie de mine doar ca sa-l imping in apa cand va veni ingerul sa tulbure scaldatoarea"
*
Citisem Evanghelia dupa Ioan, dar nu-mi aminteam nimic despre scaldatoare, nu stiam la ce se refera Diana, dar postarea m-a fascinat. Apoi, dupa mai bine de un an, am avut lectura "comuna", la distanta, din IOAN, si am inteles.
*
Pentru cei ce ar putea sa fie cum erau eu, redau din Ioan, cap.5,  intamplarea de la scaldatoare. Langa Poarta Oilor, la Ierusalim, era o scaldatoare cu cinci pridvoare, care se numea VITEZDA, unde veneau bolnavi, orbi, schiopi si uscati, asteptand ca un inger al Domnului sa coboare in scaldatoare si sa tulbure apa, si cine intra intai dupa tulburarea apei, se facea sanatos. Era acolo un bolnav care suferea de 38 de ani, si nu avea cine sa-l arunce in scaldatoare. Iisus l-a vazut si i-a zis : "Voiesti sa te faci sanatos?", iar bolnavul i-a raspuns "Doamne, nu am om care sa ma arunce in scaldatoare". Iisus i-a zis : "Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla !"
*
In Luca - 14, am mai gasit un text relevant : "Acest om a inceput sa zideasca, dar n-a putut ispravi". Cine n-a putut ispravi, sa o ia de la capat, cel putin asa ma indeamna Psalmul 14 sa cred ca ar fi bine  :  slavit este "cel ce jura aproapelui si nu se leapada,  (...) cel ce face aceasta nu se va clatina in veac"

sâmbătă, 27 aprilie 2013

Cineva m-a privit prin fereastra

Privim spre o casa  din apropierea unui riu a carui vale este" inundata de lumina aurie", atunci cand soarele rasare. Eu am vazut fotografii in care albia riului aceluia este invaluita in ceata, si am privit cu interes si pozele de pe blogul scriitoarei, in care, casa misterului este una placuta, frumoasa, pasnica, inconjurata de meri, flori, pisici-duium si caini. Cand am auzit insa mieunatul de alarma al lui Missi, din bezna devenita translucida, de dincolo de fereastra din baie, care "clipea ca un ochi al iadului", m-am infiorat. Asadar Missouri, cea fagaduita candva lui Sirtaki, a fost totusi salvata din acel "spatiu dinafara existentei".
*
Doi soti si viata obisnuita.  O casa construita din "suferinta si rabdare" cum zice Arghezi, o casa ce-a primit, pentru a  fi inaltata de o femeie singura, si "sange si sudoare". Barbatul viseaza ca va castiga destui bani "incat va trasforma complet amarata aia de casa si va schimba masina harbuita si  o sa-i cumpere haine si bijuterii si ... mobila", iata, omul are in vedere numai realizari.
*
Toate sunt deocamdata la locurile lor, cu o marunta exceptie : fereastra de la baie se desprinde din perete, in urma unui viciu din constructie, si zace asa, nereparata, provocand replici intre soti, ea dornica de ordine, el incapabil sa o restabileasca. Apoi, modificari infime generate de anomalie se aglutineaza si se produce o ruptura de continuitate, o falie prin care irationalul isi face loc in viata lor.
*
Fereastra este reparata de Nelu, prieten de copilarie al femeii. Ea este afectuoasa cu tovarasul din copilarie, iar el, gelos,  subliniaza faptul ca nu a fost coleg de facultate cu mesterul plin de bani ...
 Printre discutii domestice despre reincarnare si migratia sufletelor, iata un schimb de replici din casa, legate de mester :
" -  Am copilarit impreuna, la ce te gandesti?
   - Imi inchipui ca atunci incep marile pasiuni. "
*
Apoi, se intampla niste ciudatenii : mesterul Nelu moare subit , sotii, mergand cu masina spre oras, evita in ultima secunda o coliziune cu un TIR, iar fereastra cu pricina se trasforma intempestiv, intr-un portal de trecere spre o alta lume, care incepe sa-si scurga materia intunecata spre interiorul casei, captureaza pisica, si se manifesta ca "o oaza de haos cascat in geamul de la baia lor".
*
Femeii ii venise gandul ca ar fi necesar sa apeleze la un preot. Ea nu vrea sa capituleze fara lupta, doar stie cata suferinta a indurat pentru construirea casei. El inclina spre salvarea  prin fuga si o acuza ca isi doreste lupta din nevoia de senzatii tari, care sa o faca sa simta ca traieste. Inca din dimineata aparitiei artifactului, femeia simtise ca viata i s-a schimbat iremediabil .
*
Cum de s-a deschis fereastra spre haos, care le-a inghitit pisica ?
Cum de a ajuns toporul in baie, si apoi in mana barbatului ?  Toporul cu care spargea lemne pentru cazanul de la baie, din care-i iesea sotia inmiresmata si ispititoare, incat nimic nu putea sa-l incurce in implinirea dorintei ..
*
"Ce are de gand cu toporul ?" se intreaba femeia, vazand schimbarea la fata a sotului, in plina eruptie a absurdului in viata lor ...
*
Eu as fi ales pentru povestire titlul "O viata obisnuita". Daca nu isi intitula Karel Capek astfel, unul dintre romanele sale.  Ma gandesc la sensibilitatea femeii . Ea spune ades : "m-am speriat groaznic". Apoi, inainte de intunecarea ferestrei, are sentimentul angoasant ca cineva a privit-o pe fereastra. Ce sa faca barbatul in asemenea imprejurari ? Asta depinde de talentul fiecaruia, si acolo unde este iubire, nu se mai ajunge intrebari precum : "Andu, ce e cu noi de nu ne mai intelegem ? ", si nici chiar cea mai tenebroasa materie neagra nu-ti absoarbe pisicile in inexistenta, nici nu-ti "aseaza" toporul in mana ...
*
Este o viata obisniuta, in care, intrebarea  "ce e cu noi de nu ne mai intelegem", pusa din vreme, poate mentine pe linia de plutire chiar si Corabia Nebunilor, cu atat mai mult pacea dintre doi oameni.
*
In ilustratie, o pictura de Renee Magritte. Cerul, luminat de ziua. Casa scufundata in intuneric. Lumina de la ferastra casei are un dialog misterios cu felinarul stradal aprins. Amin
*
"Fereastra din spate" - Diana Alzner - link : AICI



Razboinicii

Razboinicii vol.1 si 2
Antologie de George R. R. Martin si Gardner Dozois
Editura NEMIRA
Colectia NAUTILUS

joi, 18 aprilie 2013

Misterul lui Edwin Drood - Dickens

EDITURA NEMIRA
Charles Dickens
Misterul lui Edwin Drood
Traducere din limba engleza
Nic.Popescu

Hyperion - Dan Simmons



Mergand spre librarie, tzintit dupa romanul "Hyperion" de Dan Simmons - pe care, iata, l-am cumparat si vi-l prezint in ilustratie - mi-am ras in barba, gandindu-ma ca daca pronunt cum se cuvine numele autorului si titlul cartii, sau daca nu chiar  cum se cuvine, macar cat poate limba mea, mai degraba frantuzita decat dedata cu jenghiza - ma pot pomeni cu alta carte, si sa ma lipsesc de aiasta ... Au, cum sa ma lipsesc eu oare, dupa ce cetii "Drood" de acest autor fascinant, intr-o traducere pe masura cartii? Si cum, dupa ce aflai ca romanul "Hyperion",  in care autorul ne duce cu imaginatia pe planeta Hyperion, are structura inspirata din "Povestirile din Canterbury" de Chaucer si "Decameronul" de Boccaccio, care-mi plac la nebunie? Asa ca, luand cartea, m-am angajat la  cautarea volumului doi,  "Caderea lui Hyperion", si deoarece am si romanul "Ilion" de Simmons, chiar daca inca necitit, ma vad  nevoit sa cumpar si "Olimp", continuarea sa. Iata cum o carte cere alta carte, si cum un autor iti impune sa cumperi si sa-i citesti toate cartile.  "Hyperion" si "Ilion" sunt traduse de Mihai-Dan Pavelescu, este un traducator de mare clasa, dar drept sa spun, nutream speranta ca "Hyperion" sa fi iesit in varianta romaneasca prin cuvintele lui Mircea Pricajan, care m-a innebunit cu traducerea romanului "Drood" ...

miercuri, 17 aprilie 2013

"MARTORII PATIMILOR" de Giovanni Papini



Anul trecut in ajunul sarbatorilor de Pasti a aparut la Editura ORIZONTURI romanul "VIATA LUI ISUS" de Giovanni Papini, in traducerea lui Alexandru Marcu. Avem, de asta data, tot in ajun de Pasti, "MARTORII PATIMILOR", de Papini, la aceeasi editura, tradusa de Nicolae Constantinescu, carte pe care tocmai incep sa o citesc.

Seria de autor DOSTOIEVSKI - 12 volume


F. M. Dostoievski - Opere - 12 volume - Biblioteca Adevarul

luni, 15 aprilie 2013

Zombii Cartea mortilor vii - Antologiile Millennium


Mircea Pricajan, pe care il admir pentru traducerea romanului "DROOD" de Dan Simmons, biografie fictionala a lui Dickens, imaginata de autor ca pe o scriere a prietenului marelui scriitor, el insusi romancier, Wilkie Collins, despre ultimii cinci ani din viata lui Dickens, intricata cu viata personajului Edwin Drood, din romanul scris in anul de pe urma al vietii autorului, roman ramas neterminat, imi mai da un motiv de admiratie, fiind si editorul culegerii  "ZOMBII Cartea mortilor vii", care reprezinta debutul publicarii pe suport de hartie al uneia dintre zecile de povestiri din sfera SF si Horror ale DIANEI ALZNER, administrator, alaturi de mine, al blogurilor "BIBLIOTECA BABEL" si "CARTI DRAGI". Dupa peste treizeci de povestiri publicate online, Diana Alzner  poate fi citita intr-o carte de tip clasic, ceea ce eu am facut cu incantare. Ii putem multumi pentru aceasta bucurie Editurii "Millenium Books",  seria "ANTOLOGIILE MILLENNIUM", coordonata de Michael Haulica  si Horia Nicola Ursu ( Horia este satmarean , prilej de mandrie patriotica locala pentru mine! ) Mult succes, Diana, a venit vremea consacrarii tale, felicitari si pentru selectia in vederea traducerii in bulgara!

miercuri, 10 aprilie 2013

Cabalistul din Praga

ZOHARUL, Cartea Splendorii spune : "Cand un om se culca sa doarma, sufletul lui il paraseste si se urca spre Tarii. Dumnezeu i se arata dupa destinul pe care si l-a ales si-i acorda gratia Lui dupa intelepciune. Pentru prima treapta, VISUL. Pentru cea de-a doua, VIZIUNEA. Pentru cea de-a treia, PROFETIA.
( "Cabalistul din Praga" de Marek Halter)

luni, 8 aprilie 2013

duminică, 7 aprilie 2013

Atlanta, intre Artemis si Afrodita


Iasus si-a dorit un fiu, dar Clymene, sotia sa , i-a daruit-o pe Atalanta. Neimpacat, tatal si-a abandonat copila pe o stanca, dar zeita Artemis, protectoarea campiilor si a animalelor, zeita a vanatorii si a vindecarilor miraculoase a pus-o sub protectia unei ursoaice, care a crescut-o in inima padurii. Crescand, Atalanta a invatat sa vaneze si a jurat sa ramana pururea fecioara. Era ravnita pentru frumusetea ei neasemuita, si recunoscuta pentru iuteala neegalata a picioarelor, dovedinta in intreceri. Fiind sigura ca nimeni nu o va intrece, Atalanta, asaltata de pretendenti, a promis ca isi va incalca legamanul de a ramane pururea fecioara si va accepta sa se casatoreasca cu cel care o va intrece in iuteala. Dar pentru a-i descuraja pe pretendenti, ii omora cu sulita pe toti cei care nu reuseau sa o intreaca.
*
La nunta Herei cu Zeus, Gaea i-a daruit miresei merele de aur, pe care Hesperidele, fiice ale lui Zeus, i le pazeau in Gradina aflata in extremitatea vestica a lumii, pe Malul Oceanului.
*
Milanion si-a pus in gand sa si-o faca sotie pe Atalanta cu orice pret.
*
Afrodita, zeita dragostei si a frumusetii, dornica sa faca loc iubirii in lume, l-a ajutat pe Milanion sa o intreaca pe Atananta in iuteala. Zeita i-a daruit lui Milanion trei din merele de aur din Gradina Hesperidelor. In timpul cursei, acesta a lasat sa cada , unul cate unul, merele de aur, si neputandu-si stapani curiozitatea, Atalanta le-a cules, incetinindu-si cursa si pierzand in fata lui Milanion, s-a casatorit cu acesta.
*
A fost o casatorie fericita cu final nefericit, deoarece, cu ocazia unei vanatori, cuprinsi de un elan de dragoste, Atalanta si Milanion s-au iubit intr-un sanctuar al lui Zeus, care indignat de profanarea sactuarului sau, i-a pedespsit, transformandu-i pe amandoi in lei.
*
Ma gandesc la Artemis (Selene) sora geamana a lui Apollo (Helios) si la iubirile sale.
Doi vanatori vestiti au indraznit sa se indragosteasca de zeita : Acteon, care a indragit-o, vazand-o la scalda in rau, alaturi de nimfele sale, si a fost transformat din mania ei intr-un cerb care a fost sfasiat de propriii caini, si Orion, gigantul care dupa redobandirea vederii in urma calatoriei spre soare-rasare, a zarit-o pe zeita, s-a indragostit de ea, si a sfarsit ucis, drept pedeapsa pentru indrazneala sa, de Apollo, fratele ei.
*
Endymion nu cauta dragostea. Era un pastor de o rara frumusete, care isi dorea sa ramana pururi tanar, si pentru a-si indeplini visul, l-a rugat pe Zeus sa-l lase sa doarma mereu, si astfel sa nu imbatraneasca. Zeus i-a implinit voia. Vazandu-l de sus, de pe bolta cum doarme si nu imbatraneste, Selena ( Artemis) s-a coborat la el, vizitandu-l noapte de noapte.
Din unirea lor, s-au nascut cicincizeci de fete, daca nu chiar cinci sute.

sâmbătă, 6 aprilie 2013

Centaurul la potcovar

In 1888 cand  a pictat "Centaurul la potcovar", Arnold Bocklin avea 61 de ani, cati aproape ca am si eu, si mai avea de trait pana in anul 1901, ceea ce inseamna ca a pasit  si in secolul douazeci. Bocklin picta centauri, iata si aici unul, aflat la potcovar, si totusi, nimic din atmosfera nu aminteste de neoclasicism. Niste tarani privesc scena deloc surprinsi, potcovarul are o atitudine fireasca, un prunc din bratele unei muieri isi intinde dreapta spre crupa calului, trunchiul uman iese natural din cel de cal, parul animal si pletele umane se armonizeaza perfect, centaurul are copita unui picior din fata asezata de pe butuc, iar cu mana dreapta - umana, desigur - ii indica fierarului ce are de facut. Dar eu  ma gandesc acum la alt centaur, este Nessus, cel indragostit de DEIANIRA, soata lui Hercule, dragoste ce le va aduce moarta, atat centaurului, cat si eroului. Si ma mai gandesc la Eminescu, desigur, este vorba despre ODA ( in metru antic) : "Jalnic ard de viu, chinuit ca Nessus". Nessus, fiu al lui Ixion, a luptat impotriva lui Hercule, impreuna cu ceilati centauri. Iar mai tarziu, s-a indragostit de nevasta acestuia, si incercand sa se impreuneze cu ea, a fost ucis de o sageata pornita din arcul unuia dintre eroi.  Dar inca dinainte, reusise sa-i daruiasca DEIANIREI un filtru de dragoste, care sa i-l redea pe Hercule, daca acesta ar parasi-o pentru alta femeie. Insa filtrul continea o otrava, si la vremea utilizarii sale de catre sotia geloasa, a provocat moartea eroului. Revin, acum, la ODA ( in metru antic) : " Jalnic ard de viu, chinuit ca Nessus, /  Ori ca Hercul inveninat de haina-i ; / Focul meu a-l stinge nu pot / Cu toate apele marii / " ...
Sa mergem si la Adrian Paunescu : ascultati-l aici, recitand ODA ( in metru antic) : LINK

"Stiri de acasa" - Annie PROULX

Romanul "The Shipping News" de romanciera americana Annie PROULX, aparut in 1993 si incununat cu Premiul Pulitzer, a fost prezentat publicului romanesc in anul 2009, de Editura LEDA, tradus de Ana Constantinescu, sub titlul "Stiri de acasa". Lectura ne deschide poarta catre un satuc de pescari de pe tarmul Atlanticului , in Newfoundland.